Calin Huianu Painting

Călin Huianu este o natură individualizată, sensibilă la viața ființei interioare, nonconformist prin vocație și artist prin destin. În ciuda emotivitații aparente, el se dezlanțuie efectiv in fața șevaletului, iar interogațiile sale stau mai întotdeauna sub semnul dramaticului. Universul său imaginar a selectat din ralitate derizoriul și grotescul, fetidul și decreptitudinea. Viața pare un coșmar permanent iar severitatea cu care se uită la semeni și-o aplică în proporții sporite sieși. Chipurile umane sunt măști grotești , ființele seamănă cu niște respingatoare fantome. Ai sentimentul că parcurgi traseele halucinante ale unei lumi populată cu monstri. Reacția primă este de stupefacție, de șoc vizual, de respingere. Privind mai atent însă, descoperi că artistul nu se identifică cu personajele acestui panopticum chiar dacă ai deseori impresia că lumea poate fi și așa.

Mi-l imaginez pe Călin Huianu istovit in fața șevaletului după terminarea unei astfel de compoziții. Figura lui poate sugera eliberarea de povara unui vis traumatizant dar și satisfacția că lucrara are fiorul autenticității trăirii profunde. Stict tehnic vorbind, artistul recurge la succesive deformări expresive, figurile fiind în situația de a reconstitui anatomii maladive, contorsionate, scheletice sau excesiv supraponderale. Ceea ce intereseză pictorul este expresia și ea îi tălmăcește intențiile de substrat. Lectura acestor imagini poate începe abia după ce reacția inițială a fost depașită. Trebuie să ne gândim permanent că există o estetică a urâtului, o lume de mucegaiuri și noroi din care cei înzestrați cu har pot ivi frumuseți durabile.

Critic de artă
Valentin Ciuca